Cea mai economică este hrănirea la pășune. În vederea trecerii la regimul de pășunat se efectuează controlul sanitar-veterinar al animalelor, vaccinările preventive, corectarea unghiilor etc. Trecerea la pășunat sau la hrănirea cu masă verde trebuie să se facă treptat: cu o săptămână înainte de a fi scoase la pășune, se reduc fibroasele în rație și se măresc suculentele. În prima săptămână, obligatoriu vacile vor primi înainte de a fi scoase la pășune un tain de fibroase. Durata pașunatului se mărește progresiv. În prima zi se va pașuna cel mult o oră, apoi timpul alocat se mărește pentru ca la sfârșitul primei săptămâni să se ajungă la la 6-7 ore.

Pasunatul pe lucerniere si trifoistii trebuie sa se faca cu multa atentie. Vacile vor primi inainte de pasunatul pe lucerniere un tain de fibroase, iar pasunarea acestora se face numai dupa ce se evapora roua, in timp redus si cu atentie.

Cele mai bune pasuni sunt cele naturale, compuse din graminee si leguminoase, cu relatie proteica 1/7-1/8. Pasunatul organizat pe parcele si prin rotatie mareste cu 25-30% eficienta pasunii. Pasunatul dureaza 10-12 ore pe zi.

In timpul verii, vacile pasc dimineata pe racoare, seara sau chiar noaptea. In majoritatea regiunilor tarii, nutretul verde se realizeaza in cantitati suficiente numai prin introducerea conveierului verde (culturile din conveier sunt diferite, dupa zona geografica).

In timpul verii, vacile consuma si cantitati mari de apa 40-60 l/zi, ele vor fi adapate din 3 in 3 ore. Putem spune ca atat pe timp de iarna cat si vara, pe langa hrana, o importanta deosebita pentru vacile de lapte o reprezinta apa. Daca lipsa periodica a hranei poate fi suportata de vacile pentru lapte, lipsa apei este foarte greu suportata si imediat se resimte prin scaderea productiei de lapte.

Apa este absolut necesara pentru desfasurarea normala a metabolismului in ansamblu si in mod special pentru sinteza laptelui, care are in compozitie sa un procent foarte ridicat de apa (87%). Cantitatea necesara fiecarei vaci pe timp de 24 de ore difera in functie de hrana consumata, de sezon, de productia de lapte etc. Pe timp de vara vacile au nevoie de apa in cantitati mai mari decat in timpul iernii, iar in functie de productie, vacile cu productii mari de lapte au nevoie de mai multa apa decat vacile cu productie scazuta. In raport de hrana consumata, s-a stabilit ca pentru 1 kg substanta uscata din furaje, sunt necesari 4-6 l/apa. Rezulta astfel un consum mediu zilnic de apa pe vaca furajata de 60-70 l, in unele cazuri el fiind mai mare, iar in altele mai scazut.

Sursele de apa utilizate pentru asigurarea adaparii vacilor pot fi: apa de izvor, de fantana, de rau si din panza freatica. Cel mai frecvent, in fermele de vaci se asigura apa din panza freatica, iar in taberele de vara se asigura apa din izvoare, fantani si rauri. Temperatura apei trebuie sa fie in jurul a 12°C si nu mai mare de 16°C, dar nici mai mica de 9°C. Se poate spune ca adaparea vacilor reprezinta o latura a tehnologiei la fel de importanta ca si hranirea si trebuie sa se faca in mod corespunzator.